Ne-am cunoscut în urma cu 16 ani și suntem căsătoriți de 15, ne-am fi dorit sa nu scriem niciodată negru pe alb cuvântul autism, mai ales pentru ca majoritatea oamenilor nu o fac.
Pot afirma că nu știm nimic despre autism, în ideea că abia după ce recunoști ca nu știi nimic începi sa înveți câte ceva. Nu înseamnă, nicidecum sa nu fi fost interesați, dar de fiecare dată când crezi ca ai învățat ceva autismul îți arata o noua față, pare tot timpul cu un pas înainte și fie ca ești la prima întâlnire, fie ca va cunoașteți de ani, sau de-o viata important este să faci pace cu el.
Remediul universal recomandat este iubirea, de iubit pot spune ca ne-am iubit și ne iubim mult, iar cei doi copii ai noștri sunt cu siguranța cele mai mari împliniri.
Ne putem considera norocoși, pentru ca doar fetita-Vero are autism, băiețelul-George este extrem de vesel și jucăuș.
Ne-am propus sa va arătam lumea prin ochelarii pe care ii purtam noi de aproximativ 4 ani, să oferim și să ne luam o doză enormă de speranță și nu în ultimul rand sa spunem ceea ce ne-a durut pe noi cel mai mult în acest proces, dar și ce ne-a ajutat.
Toate sunt opinii și trăiri personale, dar lumea autismului este și lumea noastră!
